E OK sa gresim
Mar
19
Daca ajungi la simplitate, inseamna ca te apropii de adevar. In tot ce am trait pina acum, m-am lovit la inceput de lucruri complexe. Dupa ce “studiam”, ele ajungeau mai simple. Am invatat ca marile adevaruri sint simple. Cum ar fi dragostea sau libertatea. Iubesti sau nu iubesti. Esti liber sau nu esti.
Managerii cei mai performanti in multinationale sau in corporatiile mari au o groaza de avantaje, incepind cu cele materiale, pachete de beneficii, etc…
Dar stiti ceva? NU au dreptul sa greseasca!
Daca gresesc, viata lor se poate schimba instantaneu. Si Doamne fereste sa aiba o conjunctura proasta… exemple se gasesc la tot pasul.
Concluzia, isi pot pierde joburile. Si atunci incep compromisurile, frica, oricum, numai libertate nu se poate numi asta. Ce sa mai, in companiile mari nu ai voie sa gresesti, ca e de rau!
Haideti sa studiem foarte pe scurt conceptul de Antreprenoriat. Lucrurile stau putin diferit!
Antreprenorul isi permite sa greseasca. De fapt, este obligatoriu sa greseasca, si stiti de ce? Nu are cum sa “vada” lucrurile. Si stiti de ce, unele din actiunile lui nu le-a vazut sau incercat nimeni, sint rezultatul viziunii lui.
Viziunea si curajul si experientele ii dau dreptul unui antreprenor sa greseasca, fara ca cineva sa faca judecati de valoare: “stii, era mai bine altfel…”
Reversul bun al medaliei este ca antreprenorul ajunge cu siguranta la un moment dat sa gaseasca libertatea, si, Doamne, ce gust are!
Indiferent in ce rol sunteti, important este sa fiti cit mai independenti, asta insemnind ca sunteti pe drumul catre libertate.
Din pacate, personal cunosc o multime de oameni incredibil de valorosi, manageri sau nu, care NU sint happy in companiile din care fac parte.
Ei, domnilor, e greu cu curajul asta, nu? Cind va hotariti, dati un semn! Cunosc citeva persoane care si-au pus in gind sa ajute antreprenorii!
Georgia
Nu prea sunt de acord cu ce spui tu acolo legat de manageri. Nu le ia nimeni capul daca gresesc si nu o sa-i dea nimeni afara pentru ca au dat-o in bara la un moment-dat (evident depinde si de magnitudinea greselii facute). Ideea este ca, de cele mai multe ori, managerii ajung sa fie angajatii unor antreprenori, adica oamenii care mai si gresesc pe drumul spre success. Eu as zice ca ar fi capabili de o oarecare empatie, suficienta cat sa nu dea un manager afara pentru simplu fapt ca a comis o greseala.
Nu vreau sa fac post in post, dar spun doar atat: antreprenoriatul nu ar trebui preferat posturii de angajat prin prisma faptului ca poti gresi fara sa-ti ia cineva capul. Cine renunta la un post de manager pentru antreprenoriat, trebuie sa fie constient ca in eventualitatea unei greseli, sentimentul de vinovatie va exista in continuare, numai ca de data aceasta e fata de el insusi si s-ar putea sa fie cu atat mai important. Acum depinde de fiecare cum poate sa trateze situatia o astfel de situatie. Poti sa te ridici, sa recunosti si sa o iei de la capat sau poti sa te duci sa iti ceri jobul inapoi.
vlad
In corporatii, si nu numai, a gresi e periculor. Personal am gresit si eu intr-o conjunctura nefavorabila, esti aproape stigmatizat, muncesti luni, poate ani, sa schimbi “imaginea patata”, sint de acord totusi ca exista si lideri care privesc cu rabdare greselile ca si parte a drumului pina la experienta, dar sint asa de putini…
Vlad Nedelcu » Blog Archive » E ok sa gresim 2
[...] E OK sa gresim [...]